Home Servicii Galerie Pachete Utile Contact Live
Nu se fac nunţi în 2013 :

   In toate zilele de post de peste an
   In zilele Praznicelor imparatesti si in ajunul acestora
   In saptamana lasatului sec de carne ( 19 februarie - 25 februarie )
   In Postul Sfintelor Pasti ( 26 februarie - 15 )
   In Saptamana Luminata ( 16 aprilie - 22 )
   In Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel ( 11 iunie - 28 iunie )
   In Postul Adormirii Maicii Domnului ( 31 iulie - 14 august )
   In postul Nasterii Domnului ( 15 noiembrie - 24 decembrie )
   In perioada de la Craciun pana la Boboteaza ( 25 decembrie - 6 ianuarie )



* Informaţii conforme calendarului Creştin Ortodox.

OBICEIURI DE NUNTĂ - românești și împrumutate

Tradițional, nașii sunt cei care trebuie să se ocupe de cele două lumânări de cununie, de buchetul miresei și de voalul sau coronița ei. Indicat ar fi, desigur, să hotărâți

mpreună cum va arata buchetul, cum vor fi decorate lumânările și mai ales cum va fi voalul care trebuie să se potrivească și cu rochia de mireasa. De asemenea, nașii plătesc slujba. În Biserică, după slujbă, nașa împarte bomboane invitaților.

Mirelui îi revine sarcina de a plăti rochia de mireasa. Fără să o vadă.

Gătitul miresei se desfășoară acasă la soacra mică. Nașa e cea care o ajută pe mireasă să se pregătească de nuntă, îi aranjează părul și îi pune voalul. În acest timp nuntașii

o așteptă la ieșire, iar lăutarii îi cântă "Ia-ți mireasă ziua bună". La plecarea alaiului se dansează hora miresei, apoi nașa rupe colacul miresei, pregătit special pentru acest moment, deasupra capului. Mireasa aruncă nuntașilor bucăți din colac în patru direcții, în formă de cruce. Se obișnuiește de asemena ca mama miresei să ofere un cadou

nașilor la plecarea alaiului de nuntă.

Scoaterea voalului miresei. Spre sfârșitul nunții miresei îi este dat jos voalul de către nașă și i se pune pe cap un batic sau eșarfă. Mireasa trebuie să se împotrivească,

tragă de trei ori eșarfa de pe cap, în semn de refuz. Voalul este apoi așezat pe capul domnișoarei de onoare.

Aruncatul buchetului peste cap, către grupul de domișoare, la ieșirea de la slujbă sau la sfârșitul petrecerii, o desemnează pe cea care se va mărita următoarea.

Întâmpinarea oaspeților la petrecere - mirele și mireasa îi așteaptă la intrare cu șampanie și pișcoturi, iar domișoara de onoare le prinde cocarde la rever.

Un alt obicei românesc este jucatul găinii. Aproape de sfărșitul petrecerii două sau mai multe femei vin cu o găină pregătită și împodobită cu diverse fundițe (depinde de imaginație) și o dansează, iar nașul trebuie să o plătească.

Furatul miresei e un obicei prezent la aproape toate nunțile românești. Cei care fură mireasa cer o răscumpărare, iar mirele, desigur, e dispus să plătească oricăt să-și

recupereze soția.

Deschiderea petrecerii revine tot mirilor, care după primul dans - valsul mirilor - invită pe ring nașii, apoi părinții, apoi toți invitații.

Oferirea unor mici cadouri - mărturii - celor care participă la nuntă a devenit un obicei frecvent, aproape obligatoriu. Se pot oferi bomboane, lumânări, ciocolată cu


ambalaj personalizat, tigări de foi pentru domni, CD-uri personalizate, fotografii printate pe hârtie foto din timpul nunții.